Un fel de așteptîndu-l pe godot (dar pe R.A.T.U.C., de fapt)

din lista cărților necitite

de Mircea Golban.

înspre miezul nopții

într-o stație de autobuz din centrul orașului

mijlocul de deplasare

[deși ca orice lucru în care se investește emoțional nu poate fi catalogat doar ca atare]

este așteptat potrivit unei rutine deja învățate [repetiția]

fiecare individ rezistă înconjurat în propria-i liniște

și cercurile imaginare nu sunt nicidecum depășite

[intimitatea încă este un lucru pe care se pune preț]

rînd pe rînd cîte un proiector luminează de deasupra fiecare subiect

subiectul își continuă așteptarea și tace

mai ales văzînd că restul lumii nu se arată descumpănită de dispariția vehiculului

însă autobuzul întîrzie

deși frigul parcă devine mai aspru

însă autobuzul întîrzie

deși foamea devine mai aspră

[dar stai în teatrul absurd fizicul trece pe plan secund]

de fapt autobuzul chiar întîrzie

adică întîrzie [aici ne punem deja unele semne de întrebare]

și nimeni nu realizează de fapt asta

cu toții stăm oarecum țintuiți

refăcînd în minte traseul de urmat

cît despre beneficiile unui astfel de excercițiu

de nepomenit

 

Anunțuri