R.A.T.U.C. – Better safe than sorry

cond

La început, Ratucul era decapotabil și nu avea geamuri sau scaune sau mînere de care să te ții și dacă erai prins fără bilet, fie te aruncau din autobuz din mers, fie băgau sabia în tine și îți furau hainele și dinții puși. Apoi, după ce s-a tot plîns lumea că ce viață periculoasă și lipsită de siguranță și după ce cîțiva pasageri au rămas fără ochi după ce s-au ciocnit cu un stol de porumbei, au pus parbriz și acoperiș la autobuz, au plasat niște bare de metal și niște mînere ici și colo și au pus cîteva scaune reci de fier, ca să nu stea toți oamenii în picioare ca caii.
Apoi, Ratucul era acoperit, cu bare și scaune pe dinăuntru, dar era frig de te căcai pe tine și murdar și dacă erai prins fără bilet, te snopeau în bătaie controlorii și te duceau la închisoare, de unde nu mai vedeai lumina zilei. Lumea s-a plîns, după o vreme, și de condițiile astea nefirești și inumane, așa că s-a băgat căldură în autobuz, s-au înlocuit scaunele de fier și s-a introdus amenda ca alternativă la bătaie.
Apoi, Ratucul era acoperit, cu bare și scaune de plastic, călduros și sigur din punctul de vedere al controlorilor, dar lumea se călca în picioare, scaunele din plastic erau incomode și dacă punea șoferul frînă bruscă, oamenii se pocneau cu capul de barele de metal și cădeau pe podeaua murdară unii peste ceilalți. După o vreme mai îndelungată, lumea s-a plîns din nou de condițiile nefirești și inumane.
Apoi, cînd urcai în Ratuc, ajutat de personalul responsabil de siguranța pasagerilor la urcare, te izbea o căldură frumos mirositoare și erai așezat în scaunul capitonat cu pluș și legat cu grijă de mîini, de picioare și chiar și de frunte (pentru a diminua riscul de a face torticolis în curbe) în vreme ce o muzică ambientală îți umplea timpanele. Odată așezat, nu făceai decît să privești la ecranul amplasat pe spătarul din fața ta, dat fiind că ferestrele fuseseră eliminate din motive de siguranță. Controlorii nu mai verificau biletul, pentru că transportul în comun era gratuit și lumea nu mai stătea înghesuită fiindcă erau scaune pentru toți. Dar…

Anunțuri