R.A.T.U.C. – Ziua hîrciogului

Să te trezeşti în ratuc, cu ochii lipiți de somn, şi să te gîndeşti cu groază că te aşteaptă o zi lungă la serviciu. Să nu vorbeşti cu nimeni şi să nu te uiți la nimeni. Să priveşti cum se îndeseşte ceața afară.

A doua zi să te trezeşti în ratuc, cu ochii lipiți de somn, şi să te gîndeşti cu groază că te aşteaptă o zi lungă la serviciu. Să nu vorbeşti cu nimeni şi să nu te uiți la nimeni. Să priveşti cum se îndeseşte ceața afară. Să ai un sentiment de déjà vu.

A treia zi să te trezeşti în ratuc, cu ochii lipiți de somn, şi să te gîndeşti cu groază că te aşteaptă o zi lungă la serviciu. Să ridici capul şi să te uiți la oamenii din jur avînd senzația că ceva nu e în regulă. Să memorezi poziția şi îmbrăcămintea cîtorva oameni cu fețe mai puțin comune, apoi să priveşti cum se îndeseşte ceața afară.

A patra zi să te trezeşti în ratuc şi, amintindu-ți, să ridici capul şi să te uiți după oamenii cheie. Exact în aceleaşi haine şi exact pe aceleaşi scaune. Să te panichezi aşa de tare încît să te ridici de pe scaun şi să calci pe femeia de lîngă tine pe picior. Să uiți de ceața care se îndeseşte afară.

Pentru următoarele 50 de zile să te trezeşti în ratuc şi, inspirat de filmul cu bill murray, să fii pe, rînd, bun, rău, să te apuci să zbieri şi să scuipi pe toată lumea, să intri la şofer în cabină şi să izbeşti autobuzul în stîlp, să ajungi la închisoare, să te împrieteneşti cu toți oamenii din autobuz, să îi ajuți cu toate problemele lor, să te gîndeşti cu drag la ziua lungă de serviciu, să o faci pe femeia de lîngă tine să se îndrăgostească de tine şi să te îndrăgosteşti şi tu de ea cu adevărat, în zadar, însă.

A cinci sute cinzeci şi cincea zi, să te trezeşti în ratuc, cu ochii lipiți de somn, vlăguit şi disperat ca un animal prins într-o capcană, să te pişi pe tine şi să te încolăceşti pe scaun, sub privirile dezgustate ale oamenilor din jur. Să îți dai seama că ceva trebuie să se schimbe.

Anunțuri